Pamant
Planeta Pământ (numită și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă după distanța față de Soare și a cincea ca mărime în sistemul solar. Când desemnează planeta (și nu solul), cuvântul se scrie cu majusculă. Terra face parte dintre planetele interioare ale sistemului solar (planetele aflate în interiorul centurii de asteroizi). Este cea mai mare planetă telurică din sistemul solar, și singura din Univers cunoscută ca adăpostind viață (controverse legate de existența vieții extraterestre continuă să existe).
Terra s-a format acum aproximativ 4,57 miliarde (4,57×109) de ani.
Conform ipotezei celei mai vehiculate în prezent, în urma impactului planetei Theia cu Pământul, cu 4,527 miliarde de ani în urmă, s-ar fi format Luna.
Pentru comparație, vârsta calculată a Universului este de circa 13,7 miliarde de ani. Suprafața Pământului este acoperită în proporție de 70,8% de apă, restul de 29,2% fiind solid și "uscat". Zona acoperită de apă este împărțită în oceane, iar uscatul se subîmparte în continente.
De la formarea sa Pământul a trecut prin numeroase procese geologice și biologice majore, astfel încât toate urmele condițiilor sale inițiale au fost șterse. Suprafața exterioară a planetei Terra este împărțită în mai multe plăci tectonice, care de-a lungul timpului se deplasează unele față de celelalte. Miezul planetei este activ (fierbinte și lichid), fiind format din mantaua topită și miezul metalic, generator al câmpului magnetic. Condițiile atmosferice și de la suprafață, care au permis apariția vieții pe Terra, au fost la rândul lor influențate în mod decisiv de către diversele forme de viață. Acestea se află într-o balanță ecologică fragilă, în permanentă schimbare.
Între Terra și restul Universului există o permanentă interacțiune. Astfel, Luna este cauza mareelor. În afară de asta, ea a infuențat continuu viteza mișcării de rotație a Terrei. Toate corpurile din jurul globului terestru sunt atrase spre Terra, forța de atracție numindu-se gravitație, iar accelerația cu care aceste corpuri cad în câmpul gravitațional se numește accelerație gravitațională (notată cu "g" = 9,81 m/s2). Se crede că motivul apariției oceanelor a fost o "ploaie" de comete din perioada timpurie a Pământului. Impacturile ulterioare cu asteroizi au modificat și ele mediul înconjurător într-o manieră decisivă. Schimbările de orbită ale planetei pot fi considerate răspunzătoare pentru glaciațiunile produse de-a lungul istoriei, care au acoperit suprafața terestră cu un strat de gheață. Terra nu are alți sateliți naturali în afară de Lună. Corpul ceresc Cruithne a fost calificat în mod greșit drept satelit al Terrei, fiind în realitate un asteroid. Cruithne a fost descoperit în 1986; el urmează o orbită eliptică in jurul Soarelui, asemănătoare cu orbita Terrei, și care nu se apropie prea mult de ea. De pe Pământ orbita lui se vede în formă de potcoavă.
Cum s-a format Pământul
Munţi înalţi şi câmpii întinse, râuri învolburate şi văi adânci, mări şi oceane fără sfârşit – iată doar câteva imagini care definesc astăzi forma planetei noastre. Însă acest peisaj era foarte diferit acum 4,5 miliarde de ani când planeta noastră a luat naştere.
Naşterea şi evoluţia planetei noastre a fost o consecinţă a unui şir neîntrerupt de dezastre.
Naşterea Terrei
Începutul sistemului nostru solar şi implicit al Terrei a depins de moartea unei stele masive. Atunci când o stea de dimensiuni mari se stinge are loc o explozie colosală în urma căreia sunt aruncate în spaţiul cosmic cantităţi impresionante de materie. Materialul rămas în urma unei asemenea explozii se adună treptat sub efectul gravitaţiei pentru a forma noi stele şi planete. La fel s-a întâmplat şi în cazul sistemului nostru solar, apărând astfel Soarele şi un număr de aproximativ douăzeci de planete.
În interiorul sistemului solar şirul dezastrelor a continuat cu „confruntarea” dintre planetele nou formate. Spaţiul relativ restrâns în care acestea îşi efectuau mişcarea de rotaţie în jurul Soarelui şi numărul lor mare reprezintă două motive care au dus la ciocnirea acestor corpuri cereşti, eveniment de care nu a scăpat nici Pământul primordial. Acesta s-a ciocnit cu o planetă soră (aproximativ de dimensiunile lui Marte) numită Thea, planetă care care se afla pe aceeaşi orbită cu el Impactul a fost deosebit de violent , însă benefic deoarece resturile coliziunii s-au unit dând naştere în decursul a câteva milioane de ani satelitului nostru natural, Luna care are un rol deosebit în stabilizarea climei.
Terra s-a format acum aproximativ 4,57 miliarde (4,57×109) de ani.
Conform ipotezei celei mai vehiculate în prezent, în urma impactului planetei Theia cu Pământul, cu 4,527 miliarde de ani în urmă, s-ar fi format Luna.
Pentru comparație, vârsta calculată a Universului este de circa 13,7 miliarde de ani. Suprafața Pământului este acoperită în proporție de 70,8% de apă, restul de 29,2% fiind solid și "uscat". Zona acoperită de apă este împărțită în oceane, iar uscatul se subîmparte în continente.
De la formarea sa Pământul a trecut prin numeroase procese geologice și biologice majore, astfel încât toate urmele condițiilor sale inițiale au fost șterse. Suprafața exterioară a planetei Terra este împărțită în mai multe plăci tectonice, care de-a lungul timpului se deplasează unele față de celelalte. Miezul planetei este activ (fierbinte și lichid), fiind format din mantaua topită și miezul metalic, generator al câmpului magnetic. Condițiile atmosferice și de la suprafață, care au permis apariția vieții pe Terra, au fost la rândul lor influențate în mod decisiv de către diversele forme de viață. Acestea se află într-o balanță ecologică fragilă, în permanentă schimbare.
Între Terra și restul Universului există o permanentă interacțiune. Astfel, Luna este cauza mareelor. În afară de asta, ea a infuențat continuu viteza mișcării de rotație a Terrei. Toate corpurile din jurul globului terestru sunt atrase spre Terra, forța de atracție numindu-se gravitație, iar accelerația cu care aceste corpuri cad în câmpul gravitațional se numește accelerație gravitațională (notată cu "g" = 9,81 m/s2). Se crede că motivul apariției oceanelor a fost o "ploaie" de comete din perioada timpurie a Pământului. Impacturile ulterioare cu asteroizi au modificat și ele mediul înconjurător într-o manieră decisivă. Schimbările de orbită ale planetei pot fi considerate răspunzătoare pentru glaciațiunile produse de-a lungul istoriei, care au acoperit suprafața terestră cu un strat de gheață. Terra nu are alți sateliți naturali în afară de Lună. Corpul ceresc Cruithne a fost calificat în mod greșit drept satelit al Terrei, fiind în realitate un asteroid. Cruithne a fost descoperit în 1986; el urmează o orbită eliptică in jurul Soarelui, asemănătoare cu orbita Terrei, și care nu se apropie prea mult de ea. De pe Pământ orbita lui se vede în formă de potcoavă.
Cum s-a format Pământul
Munţi înalţi şi câmpii întinse, râuri învolburate şi văi adânci, mări şi oceane fără sfârşit – iată doar câteva imagini care definesc astăzi forma planetei noastre. Însă acest peisaj era foarte diferit acum 4,5 miliarde de ani când planeta noastră a luat naştere.
Naşterea şi evoluţia planetei noastre a fost o consecinţă a unui şir neîntrerupt de dezastre.
Naşterea Terrei
Începutul sistemului nostru solar şi implicit al Terrei a depins de moartea unei stele masive. Atunci când o stea de dimensiuni mari se stinge are loc o explozie colosală în urma căreia sunt aruncate în spaţiul cosmic cantităţi impresionante de materie. Materialul rămas în urma unei asemenea explozii se adună treptat sub efectul gravitaţiei pentru a forma noi stele şi planete. La fel s-a întâmplat şi în cazul sistemului nostru solar, apărând astfel Soarele şi un număr de aproximativ douăzeci de planete.
În interiorul sistemului solar şirul dezastrelor a continuat cu „confruntarea” dintre planetele nou formate. Spaţiul relativ restrâns în care acestea îşi efectuau mişcarea de rotaţie în jurul Soarelui şi numărul lor mare reprezintă două motive care au dus la ciocnirea acestor corpuri cereşti, eveniment de care nu a scăpat nici Pământul primordial. Acesta s-a ciocnit cu o planetă soră (aproximativ de dimensiunile lui Marte) numită Thea, planetă care care se afla pe aceeaşi orbită cu el Impactul a fost deosebit de violent , însă benefic deoarece resturile coliziunii s-au unit dând naştere în decursul a câteva milioane de ani satelitului nostru natural, Luna care are un rol deosebit în stabilizarea climei.
|